joi, 29 ianuarie 2009

Desene (II)




Desene (I)









"Coloana de acoperis" (I)



"Maternitate", Anii 1970

Perioada 1967-1970, (II)


Perioada 1967-1970, (I)





TEXTE CRITICE

"Pe Acasandrei il intereseaza sugerarea spatiului prin grafica personajelor care modifica mereu, structureaza mereu altfel impresia noastra spatiala, stabilind indicatii diferite de vizionare a imaginii. In culoare, Acasandrei cultiva gamele retinute, surdinizate, modulate cu rafinament. Contrastele de tenta si de ton sunt folosite cu masura, atat cat e necesar pentru a sugera distantele spatiale si diferentele de volum."
Eugen Schileru
Informatia, 11 septembrie 1967





"...original ca viziune si tehnica, folosind inaltul spatiului spre a proiecta blocuri vitalizate de liniile ritmate, figuri ce parca se desprind de sol, miscari de balet. O ritmica verticala predomina in viziunile sale, parca de coregraf al cosmosului..."
Petru Comarnescu
Informatia, 19 martie 1969





"Exercitiul desenului savarsit cu nerv, cu pasiune, pana la obsesie, i-a asigurat lui Aurel Acasandrei un alfabet de semne mirific, de-o rara cizelura, si severa ca aceea a cuneiformelor mesopotamiene. Randuite in ordinea unui ritm impecabil, cel al euritmiei, ele compun o pagina alba cu planuri mari imaculate, o scriitura clara, purtatoare de polisemice mesaje din care descifrezi cugetul limpede integrand spatiile. Pe temeiul acestei scriituri, investite, intr-o dezvoltare fireasca, cu picturalitate, Acasandrei creeaza ample compozitii de sevalet, metafore care, fara a escamonta o constiinta dramatica a existentei, idealizeaza, insetat de frumusete, viata. Ne aducem aminte cu satisfactie ca in 1967 Eugen Schileru inregistra gamele cromatice retinute, surdinizate, modulate cu rafinament, utilizate de artist spre a sugera spatiul intr-o mobilitate continua care modifica mereu insasi impresia noastra spatiala; sau ca doi ani mai tarziu, Petru Comarnescu remarca ritmica verticala a viziunilor lui Acasandrei, acest coregraf al cosmosului - cum il definea reputatul critic de arta - cantaret al sentimentelor marete, al frumusetilor naturii, al dragostei pure...
Dupa 10 ani, lucrarile de astazi - desene si picturi - confirmand aprecierile de odinioara, intaresc increderea in demersul artistului. Acasandrei decantand cu un spor de autoritate, aceiasi paleta, imprima alburilor si subtilelor sale griuri, in repartizarea tentelor rupte in functie de planurile mari, geometrice, care se intretaie structurand astfel compozitia, o subtila vibratie de esenta muzicala. Compozitiile se organizeaza, de cele mai multe ori, in jurul unor spatii albe, de o rara puritate, iar in campul lor, adesea, artistul simte necesitatea interventiei unor accente de tente pure - galben, sau rosu, sau albastru - intr-o configurare libera, parca organica, vitalizand "cantecul" surdinizat al singularei sale scriituri, scriitura unei constiinte curate si limpezi. Polisemica, ea poate fi citita in sensul titlurilor pe care artistul le da compozitiilor, elementele componente si relatiile dintre ele, stabilite de artist in procesul creatiei, sugerand interpretari metaforice cu sarcini poetice la care participa privitorul insusi. Altfel, s-ar putea spune ca artistul, dand la o parte zabranice transparente ne indreapta atentia spre taramuri de vis care nu sunt decat propriile noastre taramuri, unde sub soare marea intalneste pamantul si unde, prin graiul simbolurilor -masa, vioara, painea- pictorul isi compune elegiile si imnurile. O ordine clasica a firii este modelul real al acestei idealizari patrunse de cel mai autentic lirism lucid, idealizare intemeiata pe increderea in viata si in frumusetea omului."
Horia Horsia
Bucuresti 1978 aprilie 19
(comentariu la o expozitie personala)



"...Ansamblul se alcatuieste, prin urmare, din diversitatea de ipostazieri in imagine a metaforei care ne poate trimite, prin asociere, la alti tropi, sa amintim de pilda boltile de liniste dintr-o poezie a lui Lucian Blaga, strabatute de zborul pasarii. Citim in travaliul si in mesajul artistului preocuparea intuitiva a similitudinii in lucruri neasemanatoare pe care Aristotel o cerea unei izbutite metafore."
Horia Horsia
Jurnalul galeriilor ARTA
Nr. 5-6 / 1982



"Mai mult decat simple exercitii de gramatica a vizualului, lucrarile lui contineau o aspiratie de reconstructie a spatiului in functie de doua elemente fundamentale: VERTICALA SI CURBA....Aceste doua elemente se intalneau mereu, construind o arhitectura clara.
"...Lucrarile dezvaluiau nazuinta de a redescoperi ORDINEA launtrica, geometrica a lucrurilor. Aurel Acasandrei a dobandit un simt mai sigur al simplificarii, expresia lui e mai lapidara si nu-i ramane, cred, decat sa cantareasca, la fel de atent FORMELE REDUSE LA ESENTA de a se adresa drept si convingator privirii."
Dan Grigorescu
1982 - 'Adevarurile poeziei"



"Aurel Acasandrei aduce prin lucrarile sale de pictura marturia unor pasiuni a ritmului si a proportiilor evidenta in toate panzele sale, iernatice prin cromatica sugerand o muzica incremenita si dincolo de ea, linistea din care se nasc si in care MOR SUNETELE SUBLIMATE IN LUMINA. Desprinsa de temele sale traditionale, pictura devine metoda de investigare a spatiului interior, apropiindu-se in planul metaforei de POEZIE."
Revista Arhitectura
1986-1987




"Fascinat de spatiu Acasandrei nu-l restituie cu mijloace traditinale ci cu distorsiuni si extensii, am spune, non-euclidiene.
Imaginile lui se alcatuiesc din rezonante, vibratii de tonuri luminoase si reci dar cu "ape" de borangic si din trasee de "geometrie secreta" functie a unei axe principale, niciodata CENTRATE, ci alimentand aproximarea unei stari intuitive si NELIMITAREA FATA DE FEREASTRA PANZEI."
Jurnalul galeriilor ARTA, nr. 11
1990



"Chiar daca Aurel Acasandrei isi marturiseste sorgintea inspiratiei undeva in zonele cele mai adanci ale folclorului, lucrarile sale par a veni de si mai departe, dintr-un spatiu initial in care folclorul insusi abia incepe sa inmugureasca.
Pictura lui Aurel Acasandrei este mai intai de ascultat si muzica indefinisabila a sferelor te invaluie si te poarta spre lumi nebanuite, adunate sub ACOPERISUL INFINIT ARCUIT. Ca singur reper: coloana, AXIS MUNDI, linia care imparte in teritorii niciodata egalabile BINELE SI RAUL, FRUMOSUL SI URATUL, VIATA SI MOARTEA. SI NU STII NICIODATA DACA VIATA ESTE PARTEA MAI MICA SAU CEA MARE, asa cum nu stii daca nu cumva VIATA ESTE MOARTE SI MOARTEA ADEVARATA VIATA.
Artist desavarsit, Aurel Acasandrei are o viziune exacta asupra rosturilor artei sale, ca forma esentializata a CREDINTEI SI SPERANTEI. Sa-i primim darul asa cum merita."
Gabriela Hurezean
Tineretul liber, 18 noiembrie 1990

"Coloana si acoperis", 1984



"Acoperis", "Coloana", 1980